În timp ce Donald Trump îi pune la îndoială lui Volodimir Zelenski legitimitatea democratică, în Ucraina începe să se simtă iz de campanie prezidențială, se arată într-o analiză a canalului francez de știri BFM Tv, care explică în ce măsură l-au slăbit pe liderul de la Kiev cei trei ani de război.
Ziua de 24 februarie, când se împlinesc trei ani de la invazia în Ucraina de către armata rusă, îl găsește pe liderul ucrainean „sub presiune, prins într-o menghină între armata rusă, care continuă să câștige teren în est, și Donald Trump, care îl îndeamnă să negocieze rapid cu Vladimir Putin”, arată sursa citată.
Donald Trump și Vladimir Putin au convenit, pe 12 februarie, să lanseze negocieri „imediate” pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, o decizie care nu a fost discutată cu Kievul, a provocat o mare îngrijorare în rândul ucrainenilor și al europenilor deopotrivă, Emmanuel Macron avertizând împotriva unei păci care ar fi „o capitulare” a Ucrainei, amintește televiziunea franceză.
„Dictator fără alegeri?”
Trump i-a reproșat lui Zelenski că a „început” războiul din Ucraina, în pofida faptului că țara sa a fost invadată de Rusia. Criticile președintelui american s-au amplificat miercuri, după ce Zelenski a denunțat discuțiile ruso-americane care au avut loc în Arabia Saudită.
Într-un mesaj violent publicat pe rețeaua sa socială, președintele american l-a descris pe omologul ucrainean drept un „dictator fără alegeri”, șocând numeroși lideri occidentali și chiar aleși din propria sa tabără.
Trump a pus astfel sub semnul întrebării legitimitatea democratică a președintelui ucrainean și a folosit un argument invocat în mod regulat de Kremlin: dacă Zelenski n-ar fi impus legea marțială (în vigoare din februarie 2022) alegerile parlamentare ar fi avut loc în mod normal în octombrie 2023, iar cele prezidențiale, în martie 2024.
Mai mult, Trump a afirmat în mod eronat că omologul său ucrainean are doar „4% opinii favorabile” în rândul ucrainenilor, fără a cita vreo sursă. Potrivit AFP, procentul invocat de președintele american, transmis de anumite media ruse, provine dintr-un „sondaj” informal realizat prin Telegram de deputatul ucrainean pro-rus Oleksandr Doubinsky, sancționat de Washington în 2021 pentru presupusa sa apartenență la „o rețea de influență străină legată de Rusia”.
Realitatea este însă total diferită de cea prezentată de Trump: Zelenski are 57% de opinii favorabile în Ucraina, potrivit ultimului sondaj realizat la începutul lunii februarie 2025 de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS).
Popularitatea lui Zelenski, erodată de război
Dacă în decembrie 2023, 77% dintre ucraineni aveau încredere în Zelenski, popularitatea președintelui a scăzut la 52% în decembrie 2024, înainte de a reveni cu cinci puncte în ultimele săptămâni.
„Va participa Zelenski la alegerile prezidențiale dacă va exista o încetare a focului, care este încă departe?” se întreabă televiziunea franceză, care arată că președintele ucrainean, „fostă vedetă a televiziunii ucrainene, care a declarat în timpul campaniei că nu dorește decât un singur mandat, pare să fi fost slăbit”.
„Efectul de steag” care l-a susținut după invazia rusă pare să se fi diminuat pe măsură ce războiul se prelungește și tot mai mulți ucraineni pier pe front.
Zelenski a avansat o cifră de 31 000 de soldați ucraineni uciși la începutul anului 2024, dar potrivit estimărilor Wall Street Journal, numărul morților ucraineni ar fi ajuns la 80 000.
Cu un deficit de oameni pe front, politica de recrutare a fost înăsprită în ultimele luni, iar unele scene de recrutare forțată au șocat opinia publică, mai ales că recruții sunt din ce în ce mai tineri. Vârsta de înrolare a fost redusă de la 27 la 25 de ani în aprilie anul trecut.
Putere „centralizată”
În timp ce opțiunile militare și strategice ale lui Zelenski sunt supuse dezbaterii, gestionarea puterii, concentrată în mâinile unui cerc restrâns de colaboratori apropiați, este vizată, de asemenea, de critici în Ucraina, arată analiza televiziunii franceze.
În 2019, partidul său „Slujitorul poporului” a obținut o largă majoritate în Parlament. Rada deține acum 232 din cele 450 de locuri. Este vorba de configurație politică fără precedent în fosta republică sovietică, care îi permite să guverneze fără a forma o coaliție. De la declanșarea războiului, această concentrare a puterii în jurul președintelui a devenit și mai pronunțată.
„În loc să încerce să construiască un ‘guvern al salvării publice’ și să împartă puterea cu adversarii, Zelenski încearcă în schimb să centralizeze toate deciziile în jurul său și al cabinetului său”, a declarat pentru BFMTV.com politologul Hanna Perekhoda, cercetător la Universitatea din Lausanne (Elveția).
Opoziția din Parlamentul ucrainean a devenit vocală împotriva guvern considerat prea restrictiv. În centrul criticilor s-a aflat controlul exercitat asupra călătoriilor în străinătate ale deputaților, impus după ce doi deputați din partidul prezidențial au fost văzuți în vacanță în Maldive și Thailanda, în timpul ce țara e în război.
Sursă expresspress.ro
